Sf. întâia Muceniţă şi întocmai cu Apostolii Tecla; Sf. Cuv. Siluan Athonitul

24/09/2020

Sfinți și sărbători: Sf. Întâia Muceniță și întomai cu apostolii, Tecla (sec. I); Sf. Cuv. Siluan Athonitul (1938); Sf. Muc. Petru Aleutul și Sf. Sfințit Muc. Iuvenalie din Alaska; Sf. Cuv. Coprie, monah în Palestina (530); Sf. Cuv. Germerie, stareţ în Anglia (660); Sf. Ier. Teodor, patriarhul Antiohiei (1034-1042); Sf. Cuv. Avramie, de la Miroja, în Rusia (1158); Sf. Ştefan, rege al Serbiei, numit Simon, la călugărie (1228); Sf. Vladislav, rege al Serbiei, şi Sf. Prinţ David (sec. XIII); Sf. Cuv. Nicandru, de la Pskov, în Rusia (1581); Sf. Cuv. Galaction, de la Vologda, în Rusia (1612); Sf. Cuv. Gavriil, de la Sihăstria Sedmiozernaja, din Rusia (1915); Sf. Noi Mc. Vasile, diaconul (1918), Pavel şi Andrei, preoţii, Vitalie, monahul, Serghie, Spiridon şi Vasile, din Rusia (1937); Sf. Sf. Mc. Carp, din Estonia (1937). Cinstirea Icoanei Maicii Domnului „din pomul de mirt” – Myrtidiotissa; Cinstirea Icoanei Maicii Domnului din Miroj;

Ap. Efeseni 1, 1-9
Pavel, apostol al lui Iisus Hristos prin voinţa lui Dumnezeu, sfinţilor care sunt în Efes şi credincioşilor întru Hristos Iisus: Har vouă şi pace de la Dumnezeu, Tatăl nostru, şi de la Domnul Iisus Hristos! Binecuvântat fie Dumnezeu şi Tatăl Domnului nostru Iisus Hristos, Cel ce, întru Hristos, ne-a binecuvântat pe noi, în ceruri, cu toată binecuvântarea duhovnicească; precum întru El ne-a şi ales, înainte de întemeierea lumii, ca să fim sfinţi şi fără de prihană înaintea Lui, mai înainte rânduindu-ne, în a Sa iubire, spre înfierea întru El, prin Iisus Hristos, după buna socotinţă a voii Sale, spre lauda slavei harului Său, cu care ne-a dăruit pe noi, prin Fiul Său cel iubit; întru El avem răscumpărarea prin sângele Lui şi iertarea păcatelor, după bogăţia harului Său, pe care l-a făcut să prisosească în noi, în toată înţelepciunea şi priceperea; făcându-ne cunoscută taina voii Sale, după buna Lui socotinţă, aşa cum hotărâse în Sine mai înainte.

Ev. Marcu 7, 24-30
În vremea aceea a venit Iisus în hotarele Tirului şi ale Sidonului şi, intrând într-o casă, voia ca nimeni să nu ştie, dar n-a putut să rămână tăinuit. Căci îndată auzind despre El, o femeie a cărei fiică avea duh necurat, a venit şi a căzut la picioarele Lui. Şi femeia era păgână, de neam din Fenicia Siriei. Şi ÎI ruga să alunge demonul din fiica ei. Dar Iisus i-a vorbit: Lasă întâi să se sature copiii; căci nu este bine să iei pâinea copiilor şi s-o arunci câinilor. Ea însă a răspuns şi I-a zis: Da, Doamne, dar şi câinii, sub masă, mănâncă din fărâmiturile copiilor. Şi Iisus i-a zis: Pentru acest cuvânt, mergi! A ieşit demonul din fiica ta. Iar ea, ducându-se acasă, a găsit pe copilă culcată în pat, iar demonul ieşise.