Duminica a 24-a după Rusalii (Învierea fiicei lui Iair); +) Soborul Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil şi al tuturor cereştilor puteri

Sunday8novDivine Liturgy ✟Duminica a 24-a după Rusalii (Învierea fiicei lui Iair); +) Soborul Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil şi al tuturor cereştilor puteriSf. Ier. Maur; Sf. Sf. Clerie (Clair); Sf. Ier. Deusdedit, episcopul Romei; Sf. Cuv. Sibie şi Tisilion; Sf. Ier. Vilhadie, episcop de BremenFasting ruleFast FreeEfeseni 2, 14-22; Evrei 2, 2-10Ioan 21:14-25; Luca 8, 41-56; Luca 10, 16-21;

Saints, Feasts, and Readings

8/11/2020

Sfinți și sărbători: Duminica a 24-a după Rusalii (Învierea fiicei lui Iair); †) Soborul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil şi al tuturor cereştilor şi fără de trup Puteri: Rafail, Uriil, Iegudiil, Salatiil şi Varachiil; Sf. Ier. Maur, episcop de Verdun, în Franţa (383); Sf. Clerie (Clair), preotul, aproape de Marmoutier, în Franţa (396); Sf. Ier. Deusdedit, episcopul Romei (615-618), ajutătorul celor leproşi (618); Sf. Cuv. Sibie (sec. VI) şi Tisilion (sec. VII), stareţi în Ţara Galilor; Sf. Ier. Vilhadie, episcop de Bremen, în Germania (789); Sf. Cuv. Eufrosina cea Tânără (sec. X); Sf. Cuv. Marta, de la Mănăstirea Pskov, din Rusia (1300); Sf. Mc. Nimeh cel Nou, din Siria (1471).

Evanghelia Utreniei Învierii – Ioan 21:14-25
În vremea aceea S-a arătat Iisus ucenicilor Săi, după ce S-a sculat din morţi, şi a zis lui Simon Petru : Simone, fiul lui Iona, Mă iubeşti tu mai mult decât aceştia ? Da, Doamne, i-a răspuns Petru; Tu ştii că Te iubesc. Iisus i-a zis : paşte mieluşeii Mei. Şi iarăşi l-a întrebat a doua oară : Simone, fiul lui Iona, Mă iubeşti tu pe Mine ? Da, Doamne, i-a răspuns Petru, Tu ştii că Te iubesc. Iisus i-a zis : păstoreşte oile Mele. Şi l-a întrebat a treia oară : Simone, fiul lui Iona, Mă iubeşti tu pe Mine ? Şi s-a mâhnit Petru, pentru că l-a întrebat a treia oară : Mă iubeşti tu pe Mine ?, şi i-a răspuns : Doamne, Tu ştii toate; Tu ştii că Te iubesc. Iisus a zis către el : paşte oile Mele. Adevărat, adevărat îţi spun ţie : când erai mai tânăr, te încingeai tu însuţi şi umblai unde voiai; dar când vei îmbătrâni, vei întinde mâinile tale şi altul te va încinge şi te va duce unde nu-ţi este voia. Iar aceasta a zis-o, arătând cu ce fel de moarte va slăvi Petru pe Dumnezeu. Şi, spunând aceasta, i-a poruncit : vino după Mine ! Dar, întorcându-se, Petru a văzut venind în urmă pe ucenicul pe care-l iubea Iisus, cel care s-a rezemat pe pieptul Lui la Cina cea de Taină şi L-a întrebat : Doamne, cine este cel care Te va vinde ? Pe acesta văzându-l Petru, a zis către Iisus : Doamne, dar acesta ce va face ? Iisus i-a răspuns : dacă voi vrea să rămână acesta până la venirea Mea, ce-ţi pasă ţie ? Tu vino după Mine. De aceea a ieşit zvonul acesta între fraţi, că ucenicul acela nu va mai muri; dar Iisus nu i-a spus că nu va mai muri, ci, dacă voi vrea să rămână acesta până la venirea Mea, ce-ţi pasă ţie ? El este ucenicul care mărturiseşte despre acestea şi care a scris acestea; şi ştim că mărturia lui este adevărată. Mai sunt şi alte multe lucruri pe care le-a făcut Iisus şi care, de s-ar fi scris cu de-amănuntul, socotesc că nici în lumea toată n-ar fi putut încăpea cărţile ce s-ar fi scris. Amin !

Ap. Efeseni 2, 14-22
Fraţilor, Hristos este pacea noastră, El care a făcut din cele două – una, surpând peretele din mijloc al despărţiturii, desfiinţând vrăjmăşia în trupul Său, legea poruncilor şi învăţăturile ei, ca, întru Sine, pe cei doi să-i zidească într-un singur om nou şi să întemeieze pacea, şi să-i împace cu Dumnezeu pe amândoi, uniţi într-un trup, prin cruce, omorând prin ea vrăjmăşia. Şi, venind, a binevestit pace, vouă celor de departe, şi pace celor de aproape; că prin El avem şi unii şi alţii apropierea către Tatăl, într-un Duh. Deci, dar, nu mai sunteţi străini şi locuitori vremelnici, ci sunteţi împreună-cetăţeni cu sfinţii şi casnici ai lui Dumnezeu, zidiţi fiind pe temelia apostolilor şi a prorocilor, piatra cea din capul unghiului fiind Însuşi Iisus Hristos. Întru El orice zidire bine alcătuită creşte ca să ajungă un locaş sfânt în Domnul, în Care voi împreună sunteţi zidiţi, spre a fi locaş al lui Dumnezeu în Duh.

Al Arhanghelilor: Ap. Evrei 2, 2-10
Fraţilor, de vreme ce s-a adeverit cuvântul grăit prin îngeri şi orice călcare de poruncă şi orice neascultare şi-au primit dreapta răsplătire, cum vom scăpa noi, dacă vom fi nepăsători la astfel de mântuire care, luând obârşie din propovăduirea Domnului, ne-a fost adeverită de cei ce au ascultat-o, împreună mărturisind şi Dumnezeu cu semne şi cu minuni şi cu multe feluri de puteri şi cu darurile Duhului Sfânt, împărţite după a Sa voinţă? Pentru că nu îngerilor a supus Dumnezeu lumea viitoare, despre care vorbim. Iar cineva a mărturisit undeva, zicând: «Ce este omul, că-l pomeneşti pe el, sau fiul omului, că-l cercetezi pe el? L-ai micşorat pe el cu puţin faţă de îngeri; cu slavă şi cu cinste l-ai încununat şi l-ai pus peste lucrurile mâinilor Tale. Toate le-ai supus sub picioarele lui». Dar prin faptul că a supus lui toate (înţelegem) că nimic nu i-a lăsat nesupus. Acum, însă, încă nu vedem cum că toate i-au fost supuse. Ci, pe Cel micşorat cu puţin faţă de îngeri, pe Iisus, îl vedem încununat cu slavă şi cu cinste, din pricina morţii pe care a suferit-o, astfel că, prin harul lui Dumnezeu, El a gustat moartea pentru fiecare om; pentru că, ducând pe mulţi fii la slavă, I se cădea Aceluia, pentru Care sunt toate şi prin Care sunt toate, ca să desăvârşească prin pătimire pe începătorul mântuirii lor.

Ev. Luca 8, 41-56
În vremea aceea a venit la Iisus un om al cărui nume era Iair şi care era mai-marele sinagogii. Şi, căzând la picioarele lui Iisus, ÎI ruga să intre în casa lui, că numai o fiică avea, ca de doisprezece ani, şi ea era pe moarte. Iar, pe când se ducea Iisus şi mulţimile îl împresurau, o femeie, care de doisprezece ani avea curgere de sânge şi cheltuise cu doctorii toată averea ei şi de nici unul n-a putut să fie vindecată, apropiindu-se pe la spate, s-a atins de poala hainei Lui şi îndată s-a oprit curgerea sângelui ei. Şi a zis Iisus: Cine s-a atins de Mine? Dar toţi tăgăduind, Petru şi ceilalţi care erau cu El au zis: Învăţătorule, mulţimile Te îmbulzesc şi Te strâmtorează, şi Tu întrebi: Cine s-a atins de Mine? Iar Iisus a zis: S-a atins de Mine cineva, căci am simţit o putere care a ieşit din Mine. Atunci femeia, văzându-se vădită, a venit tremurând şi, căzând înaintea Lui, a spus de faţă cu tot poporul din ce pricină s-a atins de El şi cum s-a tămăduit îndată. Iar El i-a zis: Îndrăzneşte, fiică, credinţa ta te-a mântuit. Mergi în pace! Pe când încă vorbea El, a venit cineva de la mai-marele sinagogii, zicând: A murit fiica ta. Nu mai supăra pe învăţătorul. Dar Iisus, auzind, i-a răspuns: Nu te teme; crede numai şi se va izbăvi. Şi, venind în casă, n-a lăsat pe nimeni să intre cu El decât numai pe Petru, pe Ioan şi pe Iacov, pe tatăl copilei şi pe mamă. Şi toţi plângeau şi se tânguiau pentru ea. Iar El a zis: Nu plângeţi; n-a murit, ci doarme. Şi râdeau de El, ştiind că a murit. Iar El, scoţând pe toţi afară şi apucând-o de mână, a strigat, zicând: Copilă, scoală-te! Şi duhul ei s-a întors şi a înviat îndată; şi a poruncit El să i se dea copilei să mănânce. Şi au rămas uimiţi părinţii ei. Iar El le-a poruncit să nu spună nimănui ce s-a întâmplat.

A Arhanghelilor: Ev. Luca 10, 16-21
Zis-a Domnul ucenicilor Săi: cine vă ascultă pe voi Mă ascultă pe Mine şi cel ce se leapădă de voi se leapădă de Mine; iar cine se leapădă de Mine se leapădă de Cel care M-a trimis pe Mine. Iar cei şaptezeci s-au întors cu bucurie, zicând: Doamne, şi diavolii se pleacă nouă în numele Tău. Atunci Iisus le-a răspuns: am văzut pe Satana ca un fulger căzând din cer. Iată, v-am dat putere să călcaţi peste şerpi şi peste scorpii şi peste toată puterea vrăjmaşului; şi nimic nu vă va putea vătăma. Însă nu vă bucuraţi de aceasta, că duhurile se pleacă vouă, ci vă bucuraţi mai ales pentru că numele voastre s-au scris în ceruri. În ceasul acela s-a bucurat Iisus cu duhul şi a zis: Te slăvesc pe Tine, Părinte, Doamne al cerului şi al pământului, că ai ascuns acestea de cei înţelepţi şi de cei pricepuţi şi le-ai descoperit copiilor. Da, Părinte, căci aşa a fost înaintea Ta, bunăvoinţa Ta.

more