Duminica a 22-a după Rusalii (Bogatul nemilostiv şi săracul Lazăr)

1/11/2020

Sfinți și sărbători: Duminica a 22-a după Rusalii (Bogatul nemilostiv şi săracul Lazăr); Sf. Doctori fără de arginți Cosma și Damian, cei din Asia; Sf. Ap. Neria şi sora sa; Sf. Sf. Mc. Orontie, primul episcop de Lecce, în Puglia, sub Nero (66) şi Sf. Sf. Mc. Fortunat, nepotul său, al doilea episcop de Lecce (70); Sf. Mc. Benignie, apostol al Bourgogniei, în Franţa (sec. II); Sf. Ier. Austromonie (Austromoine), episcop de Clermont, în Franţa (300); Sf. Maria, sclava senatorului roman Tertulius, care a mărturisit credinţa sub Diocleţian; Sf. Mc. Chiriena, din Tars, şi Iuliana, din cetatea rosonilor (sec. IV); Sf. Sf. Mc. Ioan, episcopul, şi Iacov, preotul, din Persia (304); Sf. Ier. Marcel, episcopul Parisului (430); Sf. Mc. Ermenenghilda, fiul regelui goţilor (586); Sf. Maturinie (Mathurin), tămăduitorul, preot de la Sens, în Franţa; Sf. Cuv. Cadfanie (Cadfan), stareţ în Anglia (sec. VI); Sf. Cuv. Severin, pustnicul, de la Tivoli, în Lazio (699); Sf. Mc. Chesarie, Dasie şi cei 5 împreună cu dânșii, din Damasc (sec. VII); Sf. Nicolae Imnograful. din Georgia (1308); Sf. Cuv. David, nevoitor în insula Evia (Eubeea) (sec. XVI); Sf. Cuv. Mc. Iacov cel Nou şi cei împreună cu dânsul: Iacov, diaconul, şi Dionisie, monahul (1520); Sf. Nouă Mc. Elena, din Sinope (Sinop), Turcia (sec. XVIII); Sf. Sf. Noi Mc. Teodor şi Alexandru, preoţii (1918), Serghie, arhiepiscopul de Eteţ, Alexandru, protoiereul, şi Dimitrie, preotul, din Rusia (1937).

Ev. Utrenie: Ioan 21:1-14
În vremea aceea, sculându-se din morţi, Iisus s-a arătat ucenicilor Săi la marea Tiberiadei; şi iată cum S-a arătat : erau împreună Simon Petru şi Toma, numit Geamănul, şi Natanail, cel din Cana Galileii, şi fiii lui Zevedeu şi alţi doi din ucenicii Lui. A zis către ei Simon Petru : mă duc să prind peşte. Ceilalţi i-au răspuns : mergem şi noi împreună cu tine. Şi au ieşit şi s-au suit în corabie, dar în noaptea aceea n-au prins nimic. Iar când s-a făcut dimineaţă, Iisus a stat la ţărmul mării, dar ucenicii nu ştiau că este Iisus. Deci i-a întrebat Iisus : fiilor, nu cumva aveţi ceva de mâncare ? Ei I-au răspuns : n-avem. Iar Dânsul le-a zis : aruncaţi mreaja de-a dreapta corăbiei şi veţi afla.

Deci au aruncat-o şi nu mai puteau s-o tragă de mulţime a peştilor. Atunci ucenicul acela pe care îl iubea Iisus a zis lui Petru : Domnul este ! Iar Simon Petru, auzind că este Domnul, şi-a luat haina, căci era dezbrăcat, şi s-a aruncat în apă. Iar ceilalţi ucenici au venit cu corabia, trăgând mreaja cu peşti, căci nu erau departe de pământ, decât ca la două sute de coţi. Dar când au ieşit la ţărm, au văzut acolo jăratec întins şi peşte pus deasupra, şi pâine. Iisus le-a zis : aduceţi din peştele pe care l-aţi prins acum. S-a suit Simon Petru în corabie şi a tras la uscat mreaja plină cu o sută cincizeci şi trei de peşti mari; şi atâţia fiind, totuşi mreaja nu s-a rupt. Iisus a zis către ei : veniţi de prânziţi. Şi nimeni din ucenici nu cuteza să-L întrebe : cine eşti Tu ?, ştiind că este Domnul. Deci S-a apropiat Iisus şi a luat pâinea şi le-a dat-o lor, asemenea şi peştele. Aceasta este, acum, a treia oară, când S-a arătat Iisus ucenicilor Săi, după ce S-a sculat din morţi.

Ap. Galateni 6, 11-18
Fraţilor, vedeţi cu ce fel de litere v-am scris eu, cu mâna mea. Câţi vor să placă în trup, aceia vă silesc să vă tăiaţi împrejur, numai ca să nu fie prigoniţi pentru crucea lui Hristos, căci nici ei singuri, cei ce se taie împrejur, nu păzesc Legea, ci voiesc să vă tăiaţi voi împrejur, ca să se laude ei în trupul vostru. Iar mie să nu-mi fie a mă lăuda, decât numai în crucea Domnului nostru Iisus Hristos prin care lumea este răstignită pentru mine, şi eu pentru lume! Că, în Hristos Iisus, nici tăierea împrejur nu este ceva, nici netăierea împrejur, ci făptura cea nouă. Şi, câţi vor umbla după dreptarul acesta, pace şi milă asupra lor şi asupra Israelului lui Dumnezeu! De acum înainte, nimeni să nu-mi mai facă supărare, că eu port, în trupul meu, semnele Domnului Iisus. Harul Domnului nostru Iisus Hristos să fie cu duhul vostru, fraţilor! Amin.

Ev. Luca 16, 19-31
Zis-a Domnul: Era un om bogat care se îmbrăca în porfiră şi în vison, veselindu-se în toate zilele în chip strălucit. Iar un sărac, anume Lazăr, zăcea înaintea porţii lui, plin de bube, poftind să se sature din cele ce cădeau de la masa bogatului; dar şi câinii venind, lingeau bubele lui. Şi a murit săracul şi a fost dus de către îngeri în sânul lui Avraam. A murit şi bogatul şi a fost înmormântat. Şi, în iad, ridicându-şi ochii, fiind în chinuri, el a văzut de departe pe Avraam şi pe Lazăr în sânul lui. Şi el, strigând, a zis: Părinte Avraame, fie-ţi milă de mine şi trimite pe Lazăr să-şi ude vârful degetului în apă şi să-mi răcorească limba, căci mă chinuiesc în această văpaie! Dar Avraam a zis: Fiule, adu-ţi aminte că tu ai primit cele bune ale tale în viaţa ta, iar Lazăr, asemenea, pe cele rele; şi acum aici el se mângâie, iar tu te chinuieşti. Şi, peste toate acestea, între noi şi voi s-a întărit prăpastie mare, ca aceia care voiesc să treacă de aici la voi să nu poată, nici cei de acolo să treacă la noi. Iar el a zis: Rogu-te, dar, părinte, să-l trimiţi în casa tatălui meu, căci am cinci fraţi, să le spună lor acestea, ca să nu vină şi ei în acest loc de chin. Şi i-a zis Avraam: Au pe Moise şi pe proroci; să asculte de ei. Iar el a zis: Nu, părinte Avraame, ci, dacă cineva dintre morţi se va duce la ei, se vor pocăi. Şi i-a zis Avraam: Dacă nu ascultă de Moise şi de proroci, nu vor crede nici dacă ar învia cineva din morţi.